Sau cat timp ne putem feri copilul de accidente sau lucrurile rele?

Cu siguranta ca orice parinte doreste sa ofere protectie propriului copil, daca s-ar putea, pentru toata viaa. Din experienta mea ca mama si psiholog am invatat ca nu ne putem tine copilul sub un glob de sticla, ca nu putem fi in fiecare moment al vietii lui langa el.

Dar ce putem face pentru ca el sa fie un viitor adult sanatos din punct de vedere emotional?

Nu limitati contactul lui cu alte persoane, chiar daca nu va place cum vorbesc altii prin parc, la magazin sau chiar vecinul de scara. Pana la urma va veni ziua in care va sti mult mai multe cuvinte „urate” decat stiai tu la varsta lui. In schimb iti poti controla tu vocabularul, astfel incat sa nu fi chiar prima persoana de la care le afla.

Lasati copilul sa faca ceea ce stie mai bine: sa exploreze mediul.

Cred ca fiecare dintre noi am invatat cel mai bine sa manuim un cutit doar DUPA ce am inceput sa il folosim si dupa ce ne-am taiat prima data. Asta nu inseamna ca trebuie sa-l lasam si cu drujba de taiat lemne de la 5 ani.

Cu totii ne-am catarat prin copaci, ne-am jucat murdarindu-ne hainele sau am spart cate o vaza cu valoare sentimentala de prin casa. Nu va certati copilul in aceste situatii. Puteti in schimb sa transformati experienta intr-una cu adevarat folositoare: puteti sa ii povestiti despre membrii familiei, de persoanele care v-au fost dragi dar pe care el nu le cunoaste.

Cum invatam copilul bunele maniere?

Cel mai simplu si usor de asimilat, prin exemplul propriu. Foloseste cat mai des cuvintele te rog, multumesc, iarta-ma, imi pare rau, te inteleg, si eu am patit asta cand eram la varsta ta.

Cum spunea Maria Montessori „Concentreaza-te mai degraba pe ceea ce vrei sa educi bun in el, nu pe raul pe care vrei sa-l eviti. ”

Nu il lauda excesiv pentru lucrurile banale pe care le-ar face oricum, dar in momentul in care are un comportament pe care iti doresti sa il mentii recompenseaza-l cu un pupic, o imbratisare si o vorba de apreciere sincera.

Cel mai furios si incapatanat copil va zambi in momentul in care vei spune ca iti place ceva din ceea ce tocmai a facut (poate fi pronuntia corecta a unui cuvant, sau exprimarea corecta a sentimentelor, sau a faptului ca nu a batut pisica pentru ca era suparat pe tine).

Foloseste cat de des poti, ideal ar fi mereu, un ton calm, bland dar ferm cand iti doresti sa fi auzit si inteles. Ridicarea tonului, tipatul sau lovitul nu fac decat sa strice atmosfera, sa creasca iritarea de ambele parti.

Joaca-te cu copilul tau, alaturi de tine va invata cel mai bine sa „piarda”. Nu aduce imbunatatiri regulilor de joc pentru a-l lasa pe el sa fie mereu cattigator (intotdeauna trebuie sa existe un echilibru).

Explica-i regulile casei si respecta-le si tu ca adult cu sfintenie.

Ofera-i cat mai multe sanse de a deveni independent, te va scuti de multe lucruri pe care le poate face singur (imbracatul, mancatul, asezatul mesei, stransul vaselor si chiar spalatul acestora, stransul jucariilor). Aud multi parinti spunand lasa, ca tot o sa faca toata viata! Dar cum nu avem de unde sti cat timp ii vom fi in preajma trebuie sa il invatam sa se descurce singur, potrivit varstei pe care o are.

EPILOG ….

Bucura-te de cresterea copilului tau fara a transforma spatiul intr-un camp de lupta.

Acorda-ti momente de liniste si relaxare pentru a-ti putea incarca „bateriile” din cand in cand, copilul TAU are nevoie de un parinte rabdator si echilibrat, la randul sau.