Conform Asociatiei Americane de Psihiatrie (APA) depresia sau tulburarea depresiva majora, este o boala medicala grava si comuna societatii actuale, ce afecteaza negativ modul in care o persoana se simte, gandeste si actioneaza.

Vestea cea buna este ca depresia se poate trata.

Sentimentele provocate de aceasta boala sunt de tristete, de pierderea interesului fata de activitati care alta data te umpleau de bucurie. Efectele cele mai evidente in timp sunt de tip emotional, fizic, pana la reducerea capacitatii de a munci, de a fi functional, atat in casa cat si in exterior.

Simptomele depresiei, care pot varia de la o forma usoara la una severa, sunt:

1. Te simti trist sau ai o dispozitie depresiva
2. Iti pierzi interesul in activitatile care alta data iti faceau placere
3. Ai modificari ale apetitului (pofta de mancare) in sensul cresterii sau scaderii in greutate indiferent de dieta urmata
4. Tulburari de somn (dormi prea mult sau prea putin)
5. Simti o pierdere de energie sau ai o stare de oboseala crescuta
6. Incetinirea ritmului vorbirii sau a ritmului miscarilor (ce pot fi vazute de catre cei din jur)
7. Dificultati in gandire,  de concentrare sau de luare a deciziilor
8. Sentimente de vina sau de lipsa de valoare
9. Ganduri despre moarte sau sinucidere

Pentru punerea unui diagnostic corect din punct de vedere clinic, aceste simptome trebuie sa fie prezente cel putin doua saptamani.

In acelasi timp, este obligatoriu necesar sa ne asiguram ca nu exista si alte probleme de sanatate care pot prezenta aceleasi simptome (dereglari ale glandei tiroide, un deficit de vitamine sau o tumoare cerebrala).

Incidenta:

• aproximativ 15% din populatia adulta
• 1 din 6 persoane trec prin depresie la un moment dat
• apare, in medie, in jurul varstei de 20 de ani, dar si in orice moment al vietii
• femeile sunt mai predispuse la depresie comparativ cu barbatii

Atentie, depresia este diferita de tristete sau durere sufleteasca datorata unei pierdei. Moartea unei persoane iubite, pierderea unui loc de munca sau mentinerea unei relatii distructive sunt experiente normale de viata si raspunsul prin tristete la aceste evenimente este normal.

Dar a fi trist nu este acelasi lucru cu depresia. Procesul de indurerare este natural si unic pentru fiecare individ si impartaseste unele dintre aceleasi trasaturi ale depresiei. Atat durerea cat si depresia pot implica tristete intensa si retragerea din activitati obisnuite. Ele sunt, de asemenea, diferite in moduri importante:

In durere, sentimentele dureroase vin in valuri, adesea amestecate cu amintirile pozitive ale decedatului. In depresie majora, starea de spirit si / sau interesul (placerea) sunt scazute timp de cel mult doua saptamani.

In durere, stima de sine este de obicei mentinuta. In depresia majora, sentimentele de lipsa de valoare si de auto-dispret sunt comune.

Pentru unii oameni, moartea unui iubit poate aduce o depresie majora. Pierderea unui loc de munca sau victima unui atac fizic sau a unui dezastru major pot duce la depresie pentru unii oameni. Atunci cand durerea si depresia coexista, durerea este mai severa si dureaza mai mult decat durerea fara depresie. In ciuda unei suprapuneri intre durere si depresie, acestea sunt diferite. Distingerea intre ele poate ajuta oamenii sa obtina ajutorul, sprijinul sau tratamentul de care au nevoie.

Factori de risc pentru depresie

Depresia poate afecta oricine – chiar si o persoana care pare sa traiasca in circumstante relativ ideale.

Mai multi factori pot juca un rol in depresie:

1. Biochimia: deficitele in anumite substante chimice din creier pot contribui la simptomele depresiei.
2. Genetica: depresia poate functiona in familii. De exemplu, daca unul dintre gemenii identici are depresie, celalalt are sanse de 70% sa aiba boala candva in viata.
3. Personalitatea: persoanele cu stima de sine scazuta, care sunt usor coplesite de stres sau care sunt in general pesimiste, par sa fie mai predispuse la depresie.
4. Factorii de mediu: expunerea continua la violenta, neglijare, abuz sau saracie poate face ca unii oameni sa fie mai vulnerabili la depresie.

Cum este tratata depresia?

Depresia este una dintre cele mai tratabile tulburari psihice. Intre 80% si 90% dintre persoanele cu depresie raspund in cele din urma la tratament. Aproape toti pacientii obtin o usurare a simptomelor lor.

Inainte de efectuarea unui diagnostic sau a unui tratament, un profesionist in domeniul sanatatii trebuie sa efectueze o evaluare aprofundata a diagnosticului, inclusiv un interviu si, eventual, un examen fizic. In unele cazuri, ar putea fi efectuat un test de sange pentru a va asigura ca depresia nu se datoreaza unei afectiuni medicale ca o problema tiroidiana. Evaluarea are ropul de a identifica simptomele specifice, istoricul medical si familial, factorii culturali si factorii de mediu pentru a ajunge la un diagnostic si a planifica un plan de tratament.

Medicatia: chimia creierului poate contribui la depresia unui individ si poate influenta tratamentul acestuia. Din acest motiv, antidepresivele ar putea fi prescrise pentru a ajuta la modificarea chimiei creierului. Aceste medicamente nu sunt sedative, „superioare” sau tranchilizante. Ele nu formeaza obiceiuri. In general, medicamentele antidepresive nu au efect stimulativ asupra persoanelor care nu sufera de depresie.

Antidepresivele pot produce unele ameliorari in prima saptamana sau doua de utilizare. Beneficiile complete nu pot fi vazute timp de doua pana la trei luni. Daca un pacient simte o usoara schimbare sau nu se amelioreaza dupa cateva saptamani, psihiatrul sau poate modifica doza medicamentului sau poate adauga sau inlocui cu un alt antidepresiv. In unele situatii, alte medicamente psihotrope pot fi de ajutor. Este important sa informati medicul daca un medicament nu functioneaza sau daca aveti reactii adverse.

Psihiatrii recomanda, de obicei, ca pacientii sa continue sa ia medicamente timp de sase sau mai multe luni dupa ameliorarea simptomelor. Tratamentul de intretinere pe termen lung poate fi sugerat pentru a reduce riscul unor episoade viitoare pentru anumite persoane cu risc crescut.

Psihoterapie: psihoterapia, sau „terapia prin vorbire”, este uneori utilizata singura pentru tratamentul depresiei usoare; pentru depresia moderata pana la severa, psihoterapia este adesea folosita impreuna cu medicatia prescrisa. Terapia cognitiv-comportamentala (CBT) s-a dovedit a fi eficienta in tratarea depresiei. CBT este o forma de terapie axata pe rezolvarea prezentului si rezolvarea problemelor. CBT ajuta o persoana sa recunoasca gandirea distorsionata si apoi sa schimbe comportamentele si gandirea.

Psihoterapia poate implica numai individul, dar poate include si altii. De exemplu, terapia de familie sau de cuplu poate ajuta la rezolvarea problemelor din cadrul acestor relatii apropiate. Terapia in grup este cu efecte benefice pentru ca implica oameni cu boli similare.

In functie de severitatea depresiei, tratamentul poate dura cateva saptamani sau mult mai mult. In multe cazuri, se pot aduce imbunatatiri semnificative in 10 pana la 15 sesiuni.

Terapia electroconvulsiva (ECT) este un tratament medical cel mai frecvent utilizat pentru pacientii cu depresie severa sau tulburare bipolara care nu au raspuns la alte tratamente. Aceasta implica o scurta stimulare electrica a creierului in timp ce pacientul este sub anestezie. Un pacient primeste in mod obisnuit ECT de doua pana la trei ori pe saptamana pentru un total de sase pana la 12 tratamente. ECT a fost utilizat din anii 1940, iar multi ani de cercetare au dus la imbunatatiri majore. Acesta este gestionat, de obicei, de o echipa de profesionisti instruiti medical, incluzand un psihiatru, un anestezist si o asistenta medicala sau asistent medical.