Cel putin o data ne-am intersectat cu o persoana cu care nu am reusit sa comunicam, ne-a enervat foarte tare sau am simtit ca vor sa monopolizeze discutia si sa ajunga in centrul atentiei. Am putea spune despre aceasta persoana este „dificila”, corect?

Personalitatea, impreuna cu alte elemente genetice si dobandite, este cea care ne da unicitatea si ne diferentiaza de cei din jur.

De-a lungul istoriei, „personalitatea” a primit multiple definitii, fiecare avand cateva elemente esentiale (Tudose, Tudose, Dobranici, 2011):

• Personalitatea este un concept global, o strucutra care nu se poate descrie decat prin elementele sale structurale;
• Personalitatea are un anumit grad de permanenta, o dinamica si o economie proprie;
• Personalitatea rezulta din dezvoltarea potentialitatilor innascute intr-un mediu de devoltare precizabil din punct de vedere sociocultural;
• Dezvoltarea personalitatii este secventiala.

Limita dintre normalitate si patologic este data de trasaturile accentuate de personalitate si modul in care acestea se manifesta in contexte sociale.

Conform Manualului de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale (DSM-5), tulburarile de personalitate reprezinta un model persistent de trairi interioare si comportamente care se indeparteaza semnificativ de la normele specifice mediului cultural din care provine individul, este generalizat (pervaziv) si rigid, debuteaza in adolescenta sau la varsta de adult tanar, este stabil in timp si conduce la suferinta si disfunctie.

In schimb, persoanele „dificile” nu prezinta probleme de adaptare (sau aceste sunt minimale), rigiditatea este prezenta doar in anumite contexte sau este declansata doar de anumiti stimuli din mediu (comparativ cu tulburarile de personalitate, unde rigiditatea se poate observa in toate palierele vietii) iar stabilitatea in timp a trasaturilor accentuate nu este o conditie (nucleul personalitatii lor, dat de trasaturile accentuate, se poate modifica in timp).

­­­­

Ce este de facut?

1. Adaptarea continutului comunicarii in functie de specificul personalitatii celui/celei cu care interactionam.
2. Comunicarea asertiva, non-agresiva.
3. Intelegerea rigiditatii si imposibilitatea de a schimba persoana din fata noastra.
4. Acceptarea felului lor de a fi.
5. Constientizarea si asumarea trasaturilor noastre accentuate de personalitate.
6. Intelegerea dinamicii dinte personalitatea noastra in interactiune cu un alt tip de personalitate.

Daca esti fascinat de personalitatea oamenilor si vrei sa intelegi mai mult, te astept la workshop-ul din data de 15.06.2019. Ve descoperi prin joc tipurile de personalitati dificile din viata ta si vei identifica solutii de comunicare efeciciente cu ele. https://www.facebook.com/events/425559564690376/

Autor: Alexandra Nae, consilier pentru dezvoltare personala si vocationala

Bibliografie:

Asociatia Americana de Psihiatrie (APA). (2012). Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale (DSM-5), tradus. Editura Callisto, Bucuresti.

Tudose, F., Tudose C., Dobranici, L. (2011). Tratat de psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi. Editura Trei, Bucuresti.